Comisarul european Dacian Ciolos despre cele patru mari probleme ale agriculturii romanesti: fiscalizare, organizarea fermierilor, comasarea terenurilor, colectarea si comercializarea productiei.

Ciolos a vorbit si despre agricultura Romaniei, enumerind cele patru mari probleme structurale care trebuie rezolvate: fiscalizare veniturilor, organizarea si asocierea fermierilor, comasarea terenurilor agricole farimitate, colectarea, stocarea si comercializarea productiei.

Dacian Ciolos, comisar european pentru agricultura, spune intr-un interviu pentru HotNews.ro este important acum ca Parlamentul European sa ia o decizie rapida in privinta bugetului UE pentru 2014-2020, altfel pierderile pentru UE riscind sa fie mult mai mari.

Rep: Prima intrebare e legata de scandalul carnii de cal, suntem in plin scandal la nivel european, un scandal paradoxal sa spunem pentru ca nu avem pana in momentul acesta niciun vinovat.

Dacian Ciolos: De obicei asa se intampla, e scandal pana se afla vinovatul, dupa care lucrurile se linistesc…

Rep: … acum catre cine se indreapta vinovatia?

Dacian Ciolos: Nu am datele precise pentru ca eu sunt absent din Bruxelles de mai bine de o saptamana si nefiind portofoliul meu nu am informatia direct. Dar elementele pe care Comisia le are sunt de fapt elementele pe care le identifica autoritatile nationale de control si care urmaresc trasabilitatea pe sectorul agro-alimentar. Si sunt in general autoritatile sanitar veterinare. Ceea ce stiu este ca Comisia Europeana a cerut tuturor statelor membre cu potentiala implicare in acest proces sa faca verificarile necesare pe baza elementelor care s-au identificat deja din sistemul acesta electronic de trasabilitate a produselor alimentare.

Pe masura ce informatiile vor veni la Comisia Europeana si vor fi coroborate, de obicei Comisia Europeana informeaza si face public acest lucru, si va fi cazul si in aceasta situatie, stiu ca maine dupa amiaza (miercuri - n.red.) comisarul Tonio Borg, comisar pentru sanatate si protectia consumatorului, va avea o intalnire cu cativa ministri ai agriculturii din statele membre implicate in acest proces. Comisia Europeana impreuna cu presedintia irlandeza a Consiliului de ministri ai agriculturii a luat aceasta initiativa atat pentru a corobora informatiile provenind de la autoritatile nationale din diferite state membre, cat si pentru a vedea ce masuri trebuie luate pentru a accelera acest proces de identificare de fapt a sursei acestei fraude.

Rep: Din informatiile pe care le aveti acum, din experienta acumulata, duc aceste lucruri catre o potentiala frauda asa cum s-a discutat deja, grupuri criminale care fac in mod repetat acest lucru?

Dacian Ciolos: Da, elementele pe care le are Comisia Europeana in momentul de fata arata clar ca nu e o problema sanitara sau de siguranta alimentara, pentru ca carnea de cal este consumabila, este comestibila si chiar se comercializeaza pe piata. Este o frauda in sensul ca se inlocuieste carnea de vita care apare pe eticheta cu un alt tip de carne care apare in produs, total sau partial. Din acest punct de vedere este o frauda si este o inselaciune, o inselatorie vizavi de consumator. Un lucru care e important nu este dramatismul unei situatii in care am putea avea o problema de siguranta alimentara si de intoxicare, de imbolnavire a consumatorului din aceasta cauza. Dar, sigur, e la fel, foarte important sa dam informatia corecta consumatorului si consumatorul sa fie sigur ca a cumparat ceea ce a dorit si ceea ce apare pe eticheta.

Rep: Vedeti vreun risc ca in urma acestui scandal, odata el rezolvat si identificati vinovatii, sa avem parte de initiative de schimbare a legislatiei comunitare in ceea ce priveste siguranta alimentara sau trasabilitatea, sau domenii din portofoliul dvs?

Dacian Ciolos: Nu, din portofoliul meu cu siguranta nu, pentru ca e portofoliul comisarului Borg toata partea de trasabilitate alimentara. Comisia europeana a decis in urma cu cativa ani sa separe partea de sustinere a productiei agricole de partea de trasabilitate si de control a productiei pentru a evita conflictele de interese. Oricum, in momentul de fata mi-e greu sa ma pronunt pana cand Comisia Europeana nu are toate elementele ca sa vedem care a fost sursa acestei probleme. S-ar putea sa nu fi fost o problema de performanta a sistemului, ci de modul fraudulos sau nu in care a fost folosit sistemul. Si atunci problema nu e sa complexificam sistemul si mai mult, ci sa ne asiguram ca cei care trebuie sa foloseasca sistemul o si fac si ca autoritatile indreptatite sa urmareasca folosirea corecta a sistemului fac acest lucru. Dar e inca devreme sa ma exprim.

Rep: Si ultima intrebare pe tema asta, vedeti cumva si un iz electoral in tot scandalul asta?

Dacian Ciolos: Permiteti-mi sa nu comentez acest lucru, cu atat mai mult cu cat nu am informatiile. Noi de obicei la Comisia Europeana incercam sa nu ne dam cu parerea atata timp cat nu avem niste lucruri precise pentru ca ceea ce afirmam noi are o forta suficient de mare ca sa avem nevoie sa fim siguri de ceea ce spunem inainte de a face anumite afirmatii.

Despre Reforma Politicii Agricole Comune

Rep: Trecem la un subiect extrem de important, reforma Politicii Agricole Comune (PAC), o reforma pe care v-ati asumat-o. Ati declarat inainte de Consiliul European, in Der Spiegel, ca nu veti accepta o reforma fictiva.

Dacian Ciolos: Da, am declarat de la inceputul pregatirii reformei. Comisia Europeana a venit cu propunerea de reforma pentru ca ea considera ca este nevoie de aceasta reforma, e vorba de o reforma pentru 27, in curand 28 de state membre si nu doar pentru un stat membru sau altul. Si in masura in care ne angrenam in acest proces, impreuna cu Consiliul de ministri si cu Parlamentul, nu ne putem permite sa facem o reforma doar de ochii lumii.

Rep: Dupa taierea bugetului PAC la Consiliul European de joi vineri, a fost inregistrata o scadere semnificativa…
Dacian Ciolos: Nu semnificativa. A fost o scadere de sub 10%, cred 6-7%, fata de propunerea Comisiei Europene si oricum o scadere pentru politica agricola comuna care este sub media scaderii totale a bugetului comunitar.

Rep: Dupa aceasta scadere, ce sanse mai vedeti pentru reformarea PAC-ului? Va fi un impediment major aceasta scadere pe viitorul exercitiu bugetar?
Dacian Ciolos: Nu cred ca va fi un impediment major. De ce? Pentru ca alocarea pentru platile directe si masurile de piata sunt principalele masuri de reforma, alocarea pentru aceasta parte a politicii agricole comune a ramas practic aceeasi cu alocarea din perioada actuala. Acolo unde sunt reduceri sunt in politica de dezvoltare rurala, unde oricum statele membre au o flexibilitate destul de mare in a utiliza aceasta alocare. Si aici singurul impediment este ca vor fi mai putini bani pentru investitii in mediul rural, dar nu cred ca reforma va fi afectata semnificativ pentru acest lucru atata timp cat in platile directe, practic alocarea s-a mentinut.

Rep: Dincolo de aspectul financiar al acestei reforme, exista si impotrivire politica, dupa cum scria si Der Spiegel, exista grupuri de fermieri extrem de puternice care se impotrivesc, care nu vor punerea in practica a bugetelor acestei reforme, o agricultura mai verde, mai prietenoasa cu mediul, pe care dvs. o propovaduiti. Exista tari, cum ar fi Germanial, care pare a avea un dublu discurs pe aceasta tema, in sensul ca unii oficiali sprijina declarativ, dar in fapt mai degraba se opun. Care credeti ca este termenul cel mai realist pentru intrarea in vigoare a politicii agricole comune reformate?

Dacian Ciolos: Obiectivul nostru ramane acelasi, acela de a finaliza acordul politic pe reforma pana la sfarsitul acestui prim semestru din 2013, deci pana in iunie, cel tarziu in iulie, urmand ca in al doilea semestru al acestui an Comisia Europeana sa vina cu partea de reglementare, de aplicare, in asa fel incat partea legislativa sa fie pregatita pentru 1 ianuarie 2014 si deci statele membre sa poata sa inceapa pregatirea aplicarii reformei, sa poata sa ia deciziile necesare.

Vizavi de sustinerea politica, vreau sa va spun, asa cum exista - nu stiu daca pot sa spun opozitie, exista pareri diferite vizavi de continutul reformei - exista insa si o sustinere politica consistenta pentru aceasta propunere, ultima dovada este votul din Parlamentul European, din Comisia pentru agricultura din Parlamentul European, unde dincolo de amendamentele de compromis pe care europarlamentarii le-au propus, scheletul reformei si elementele centrale ale acestei reforme au fost acceptate de parlamentari si vor fi parte din procesul de negociere cu Consiliul de Ministri.

Rep: Ce inseamna practic pentru Romania noua politica agricola comuna pentru fermierii mari, pentru fermierii mici? Dati-ne trei exemple de impact major asupra agriculturii romanesti.

Dacian Ciolos: In primul rand aceasta reforma va insemna o plata directa in crestere in anii urmatori. Atita timp cat pentru alte state membre aceasta reforma va insemna scaderea platilor directe, pentru alte state membre, din care face parte si Romania, aceasta reforma va insemna o crestere gradata a platilor directe.

Aceasta reforma va insemna si o simplificare a modului in care se acorda platile directe, mai ales pentru micii fermieri. In Romania, ca si in alte state membre, exista un numar mare de mici fermieri, controalele care se fac pe teren sunt destul de complexe, cu un impact aducator de ceva pozitiv destul de redus data fiind dimensiunea fermelor, si atunci am propus o schema simplificata de plata care va simplifica viata atat a administratiei publice, cat si a fermierilor.

Aceasta reforma va insemna si o tintire mai buna a platilor directe catre categorii de fermieri care au nevoie mai mare de plati directe, ma gandesc aici la tineri fermieri care se instaleaza in agricultura, ma gandesc la fermieri din zone defavorizate care in general au probleme mai mari.

Aceasta reforma va insemna in acelasi timp si mai multa flexibilitate in a putea utiliza programele de dezvoltare rurala pentr nevoi de reformare, de retsructurare si de modernizare a agriculturii.

Rep: V-as intrerupe aici pentru ca vinerea trecuta, dupa ce Consiliul European a cazut de acord pe bugetul exercitiului 2014-2010, ati avut o declaratie publica in care spuneati ca e nevoie de strategii mai bine tintite pe dezvoltare rurala, adica exact acolo unde s-a inregistrat scaderea cea mai mare de buget. Ce inseamna anume acest lucru, mai precis la ce va referiti?

Dacian Ciolos: La o tintire mai precisa a prioritatilor. Noi am stabilit trei prioritati la nivel comunitar:

securitatea alimentara din perspectiva nivelului productiei agricole si a calitatii productiei
buna utilizare a resurselor natural din perspectiva resurselor solului, apei si a biodiversitatii
cresterea calitatii vietii in mediul rural.

Pornind de la aceste trei prioritati va fi nevoie ca in programele nationale sau regionale de dezvoltare rurala, colectivitatile nationale si regionale sa tinteasca mai bine prioritatile pe care le au de rezolvat, pentru ca banii fiind mai putini, pentru a putea obtine rezultate e nevoie ca aceste prioritati sa fie mai bine tintite.

Rep: Si cum va ajuta Comisia europeana comunitatile locale sau tarile sa faca acest lucru?

Dacian Ciolos: Prin oferta pe care o facem prin aceasta reforma, pornind de la aceste trei mari obiective ale reformei, am stabilit sase prioritati care vizeaza atat cresterea performantei atat cresterea performantei si a competitivitatii in agricultura prin, de exemplu, introducerea rezultatelor din cercetare si inovare mai mult in practica, prin organizarea serviciilor de consultanta, prin sustinerea financiara a agricultorilor care pe linga productia agricola integreaza si practici agricole favorabile pentru mediu, pentru fertilitatea solului, a apei samd. pe partea de dezvoltare rurala si de investitii in infrastructura, printr-o cooperare mai buna intre programul de dezvoltare rurala si programele de dezvoltare regionala pentru a acoperi nevoile rurale nu doar din fondurile legate de agricultura si dezvoltare rurala, dar si din alte tipuri de investitii…

Rep:… fondurile de coeziune…

Dacian Ciolos: … o legatura mai buna intre problematica economica a mediului rural si cea din mediul urban, aceasta legatura urban-rural trebuie abordata intr-un mod mai integrat. Toate acestea sunt elemente noi care vin in abordarea utilizarii fondurilor europene si sigur toate aceste elemente puse intr-un context in care statele membre si regiunile vor avea o mai mare flexibilitate in a tinti aceste prioritati, dar cu o presiune din partea Comisiei Europene pentru a avea prioritati si a nu se dispersa pe foarte multe masuri care complica atat procedurile cat si intarzie procesul de implementare a proiectelor.

Despre bugetul UE 2014-2020

Rep: Ne intoarcem la bugetul UE pe perioada 2014-2020, e strans legat si de reforma politicii agricole comune. Sustineti acest proiect de buget, credeti ca este corect?

Dacian Ciolos: Comisia europeana a sustinut proiectul de buget pe care l-a si propus, de altfel.

Rep: Care nu a fost luat in discutie niciun moment.

Dacian Ciolos: Care a fost luat in discutie si pe baza acestui proiect s-au propus ameliorari, s-au propus reduceri, samd. In ce sens a fost luat in considerare, heading-ruile sau alocarile bugetare sectoriale sunt cele care au fost propuse de Comisie. Strategia de buget pe care a inceput discutia Consiliul a fost cea propusa de Comisie

Rep: Sumele au fost altele…

Dacian Ciolos: Sumele, sigur, au fost altele pentru ca Consiliul a decis ca in conditiile de austeritate bugetara nu se poate suporta un buget atat de consistent cat l-a propus Comisia si atunci a propus reduceri, dar strategia bugetara e cea propusa de Comisie.

Din perspectiva mea e important sa existe o decizie pe buget cat mai rapida, pentru ca o intarziere in decizia privind bugetul multianual inseamna si o intarziere in implementarea politicii de coeziune si a politicii agricole comune. Pierderile economice si sociale pentru Uniunea Europeana risca sa fie mult mai mari cu intarzierea implementarii acestor politici, decat prin faptul ca e o reducere a alocarii bugetare propuse de catre Comisie.

Rep: Cu alte cuvinte credeti ca Parlamentul European ar trebui sa aprobe acest acord, acest proiect de buget?

Dacian Ciolos: Da, eu cred ca e important sa avem o decizie cat mai rapida, desigur Parlamentul European va avea un cuvant de spus, cu siguranta isi va exprima opiniile si probabil ca va fi si o discutie, o negociere cu Consiliul European, nu stiu daca asupra cifrei bugetului, dar probabil asupra flexibilitatii in utilizarea acestui buget, dar din punctul meu de vedere cred ca e important sa existe o decizie cat mai rapida.

Rep: Avand in vedere pozitia statelor contributoare si aceasta politica de austeritate de care vorbeati, credeti ca putea Romania sa obtina conditii mai bune in aceste negocieri?

Dacian Ciolos: E greu de spus si eu unul nu m-as hazarda intr-o astfel de discutie ex-post. O astfel de discutie ar fi putut fi utila cu o saptamana, doua, trei, o luna inainte de Consiliul European cand ar fi putut discuta Romania cum sa faca sa obtina mai multi bani. Dupa ce faptul e implinit cred ca daca energiile sunt concentrate pe astfel de discutii si nu spre modul cum trebuie sa se pregateasca Romania pentru a absorbi banii pe care i-a folosit - si in treaca fie spus, o alocare mai mare decat in perioada bugetara actuala - si vedeti ca si in perioada de buget actuala, absorbtia este dificila mai ales pe fondul de coeziune, deci daca atentia si energia nu se focalizeaza pe cum sa se pregateasca autoritatile romane sa absoarba acesti bani, nu prea vad – dincolo de dezbaterea politica – nu prea vad utilitatea unei astfel de discutii.

Rep: Una din discutii dupa intoarcerea delegatiei Romaniei de la negocieri a fost legata de fondurile alocate pentru dezvoltarea rurala si platile directe, existand acea flexibilitate 20-25% din sumele alocate sa poata fi mutate intre cei doi piloni. In opinia dvs, in ce parte ar trebui sa mearga cu prioritate banii si de ce? cunoscand Romania cum o cunoasteti…

Dacian Ciolos: Cunosc Romania, dar nu pot sa ma substitui deciziilor pe care trebuie sa le ia autoritatile din Romania…

Rep:… o decizie guvernamentala, evident…

Dacian Ciolos: … pana cand nu exista o decizie guvernamentala nu vreau sa ma exprim din acest punct de vedere. Eu cred ca dincolo de alocarea importanta pentru platile directe, e nevoie si de fonduri pentru investitii si pentru modernizare. Si punandu-ma in locul unui fermier, care ar trebui sa cantareasca daca are nevoie mai mult de plati directe sau de investitii, eu cred ca daca se prevede o tintire clara a prioritatilor in programul de dezvoltare rurala, o investitie acum in modernizare si in restructurare poate sa duca la o eficienta economica crescuta, si deci o crestere a veniturilor fermierului respectiv pe termen lung, probabil mai mare decat daca acum s-ar creste la alocarea platilor directe si banii din plati directe se duc intr-o directie sau alta, nu neaparat in modernizarea si restructurarea fermei respective.

Sigur ca platile directe sunt un sprijin direct pentru venitul agricultorului. Producatorul agricol poate sa le foloseasca pentru investii in ferma, poate sa le foloseasca pentru altceva, asta e principiul platilor directe. Pe cand alocarile din dezvoltare rurala se duc in investitii, dar si aici exista contestari cateodata ca procedurile sunt prea complicate si atunci mai bine sa avem bani pe plati directe pentru ca absorbtia e mai simpla si mai rapida decat pe dezvoltare rurala.

Cred ca daca asta e problema, ar trebui lucrat pe simplificarea procedurilor din programul de dezvoltare rurala, dar eu cred ca e nevoie in continuare de investitii in modernizare si restructurare in agricultura. Si aici principalul instrument este programul de dezvoltare rurala.

Rep: Vorbeati mai devreme de directiile pe care – la nivel european – ar trebui sa se mearga in ceea ce priveste dezvoltarea rurala. In ceea ce priveste Romania va pastrati aceleasi directii, aceleasi sugestii, sau credeti ca e nevoie de ceva mai aplicat, de masuri specifice?

Dacian Ciolos: Probabil ca aceleasi sugestii se potrivesc, probabil doar ca ordinul de prioritizare poate sa fie diferit. Daca intr-un stat membru deja mai performant din punct de vedere al sectorului agro-alimentar prioritatea poate sa fie in promovarea produselor, diversificarea productiei agricole, probabil ca intr-un stat membru ca Romania e inca nevoie de infrastructura rurala, e inca nevoie de organizarea producatorilor, e nevoie de programe sau de subprograme care sa vizeze anumite sectoare specific sau anumite categorii de ferme in mod specific. Oricum, am spus-o si la Ministerul Agriculturii, nu e nevoie atat de mult de sfaturi de la Comisia Europeana, cat de o analiza aici, acasa si de o stabilire a prioritatilor aici, acasa care trebuie sa fie asumata.

Rep: Suntem de cinci ani in Uniunea Europeana, credeti ca la nivelul guvernului Romaniei, sau la nivelul autoritatilor din Guvern nu exista inca aceasta analiza, n-ar fi trebuit sa existe? Trebuie s-o asteptam acum in 2013?

Dacian Ciolos: Probabil ca exista, nu am avut ocazia sa discut in detaliu, probabil ca exista anumite directii. Ele trebuie materializate si printr-o procedura care sa implice o consultare publica, pentru ca e vorba de o asumare politica, dar e important ca aceasta asumare politica sa fie dublata de o consultare publica si de o cunoastere a acestor prioritati in randul celor care vor fi potentialii beneficiari. Da, suntem sau ar trebui sa fim in plin proces de elaborare a acestor perspective strategice, sunt lucruri care se misca deja, lucruri care se intampla si la Ministerul Agriculturii, din cate am inteles si in alta parte, sigur ca vom putea sti mai precis cand vom vedea finalitatea formalizata.

Despre agricultura din Romania

Rep: Apropo de strategiile de la Ministerul Agriculturii, una din masurile tintite de acest guvern este gasirea de solutii astfel incat micii fermieri sa se comaseze. Credeti ca este o masura buna acum, in contextul reformei politicii agricole comune?

Dacian Ciolos: Da, e chiar o masura indispensabila, pentru ca nu poti vorbi de o restructurare a agriculturii fara o restructurare funciara si o comasare. E clar ca performanta in agricultura depinde bineinteles de calitatea sau valoarea adaugata si de calitatea produselor pe care le scoti, dar tebuie sa ai si dimensiune economica viabila si asta presupune si o comasare a terenurilor. Si chiar in politica agricola comuna vor exista instrumente care vor facilita acest proces de comasare.

Rep: Revenind la micii producatori, guvernul tocmai a introdus un impozit pentru persoanele fizice mici producatori, urmeaza sa apara cred si normele de aplicare, multi dintre ei au inceput sa se planga deja un impozit pe verticala, platesc deja un impozit pe teren, platesc impozite pe vacile pe care le au, platesc cardul de acces cu laptele in piata, platesc impozit pe profit. Cum vedeti dvs de la Bruxelles aceasta chestiune?

Dacian Ciolos: Nu prea pot sa-mi exprim un punct de vedere detaliat pentru ca asta tine de politica de impozitare, si de taxare si bugetara a Romaniei. Ceea ce pot sa spun este ca din punctul meu de vedere, impozitarea ca instrument de scoatere la lumina, pe piata a productiei agricole e un instrument important pentru ca fara aceasta scoatere la lumina a productiei nu poti sa vorbesti de dezvoltare prin investitii si modernizare. N-are cum sa se duca un fermier la banca sa ia un credit, sau chiar sa ia fonduri europene daca n-are o minima contabilitate si daca n-are o idee minima despre cat cheltuieste si cat produce.

Daca politica de impozitare este un instrument pozitiv de stimulare a dezvoltarii economice, e un instrument util.

Daca politica de impozitare e vazuta doar intr-un mod restrans, doar de colectare la bugetul statului a unor taxe, fara ca nivelul acestor taxe sa fie corelat si cu potentialul actual si de dezvoltare a sectorului respectiv, atunci sigur cred ca e mai mult, risca sa fie mai mult o frana in dezvoltare. Nu pot sa va dau un raspuns pentru ca nu am acum toate elementele, dar cred ca in paralel oricum, in paralel cu aceasta politica de impozitare, daca este dezvoltat si un program de sustinere a dezvoltarii economice a acestor ferme, nu poate sa fie decat benefic. Oricum in toate statele din Uniunea Europeana acolo unde exista agricultura performanta e o agricultura care produce la lumina pe piata, si nu la negru. Acesta e un element esential.

Rep: Pe de alta parte Romania are o particularitate, si o stiti foarte bine, aproape 40% din populatie traieste in mediul rural, o proportie uriasa si mare parte din ea traieste din agricultura de subzistenta si atunci e posibil ca unii, multi din acesti mici producatori sa intampine probleme...

Dacian Ciolos: Sigur, tocmai de aceea probabil ca e nevoie si cred ca s-a tinut cont si de asta, de un anumit plafon de la care incepi sa faci impozitarea, nu poti sa faci pentru toti si pentru o categorie care s-ar preta, sunt capabili sa produca mai mult decat au nevoie sa consume.

Rep: Si pentru ca tot vorbim de bani cheltuiti corect, rapoartele curtii de conturi, ale auditorilor au aratat ca, de multe ori, banii din plati directe se duc in zone care nu au nimic comun cu agricultura. In Romania cred ca au fost cluburi de vanatoare care au primit astfel de plati directe, in Germania cred ca a fost si un club de golf daca mi-aduc aminte bine, ce masuri veti lua sau ce masuri ati prevazut in noua politica agricola comuna pentru a limita la maximum aceste derapaje in cheltuirea banului comunitar?

Dacian Ciolos: Am prevazut in primul rand o definire a agricultorului activ pentru a putea orienta sustinerea financiara catre cei care au activitati agricole active, si nu doar prin faptul ca au pamant sau teren agricol si se numesc agricultori. Trebuie sa si foloseasca terenul respectiv si printr-o definire a activitatii agricole, ca sa fie clar ce inseamna activitate agricola sau de intretinere a terenurilor, respectiv pentru mentinerea biodiversitatii, capacitatii productive pentru a putea tinti mai bine...

Rep: Cu alte cuvinte nu vom mai vedea nici plati directe pentru terenuri virane, cum s-a intamplat adesea ?

Dacian Ciolos: Sigur, asta n-ar trebui sa se intample nici acum. Daca agentiile de plati, autoritatile de control si-ar face treaba si ar aplica chiar si reglementarile care exista acum, care poate ca nu sunt suficient de clare s ide ferme, dar care exista deja, deci daca aceste reglementari s-ar aplica, n-ar trebui sa fie finantate terenuri virane pe care nu se intampla nimic.

Rep: Din punctul dvs. de vedere, acum la inceputul anului 2013, care sunt cele mai mari trei probleme pe care le are agricultura din Romania si pe care ar trebui sa le rezolve cumva in viitorul apropiat?

Dacian Ciolos: Aici cred ca daca intrebati cinci persoane, o sa aveti cinci puncte de vedere diferite pentru ca pentru fiecare pot sa fie prioritati ...

Rep: dar nici unul al comisarului european pentru agricultura...

Dacian Ciolos: ... eu nu pot sa ma exprim in calitate de,...sau nu pot sa ma exprim din punctul de vedere al comisarului european pentru agricultura

Din punctul meu de vedere, atat cat cunosc agricultura din Romania, cred ca aceasta problema de aducere la lumina a productiei agricole este un element - cheie pentru a vorbi de investire pentru dezvoltarea agriculturii
In al doilea rand cred ca problema organizarii producatorilor agricoli este – la fel – un element esential pentru dezvoltarea in perspectiva a agriculturii, organizare cu caracter economic.
Problema funciara, a comasarii funciare si a eficientei utilizarii fondului funciar este o alta problema care cred ca trebuie rezolvata.
Problema colectarii si comercializarii productiei agricole este o alta chestiune care mi se pare importanta. Pentru ca nu e suficient sa faci valoare in camp daca valoarea respectiva nu este pastrata si remunerata pe piata. Asta presupune capacitati de stocare si de comercializare.

Despre MCV

Rep: Ultimul capitol al discutiei, MCV-ul. In ultimul raport, Comisia cere o procedura mai transparenta pentru numirile la sefia DNA si a Parchetului general. Suntem la jumatatea lunii februarie aproape, la inceputul lunii aprilie mandatul lui Daniel Morar la sefia Parchetului general expira, dar procesul nu a demarat inca. Care e termenul rezonabil pentru Comisie, pentru finalizarea acestei proceduri?

Dacian Ciolos: Vreau sa va spun un lucru de principiu: nu cred ca putem vorbi de un termen rezonabil pentru Comisie, sau de dorinta Comisiei vizavi de un lucru sau de altul. E vorba de niste chestiuni de bun simt. In functionarea sistemului juridic, Parchetul are o importanta capitala, o importanta cheie. Au avut loc o serie de reforme pozitive care au fost mentionate clar de raport si de ultimele rapoarte. Pentru Comisie, din perspectiva responsabilitatii pe care o are Comisia privind acest mecanism de cooperare si verificare e important ca in aceste institutii sa poata sa fie mentinut trendul de pana acuma in ceea ce priveste calitatea actului juridic si a activitatii acestor structuri. Si atunci cu cat interimatul e mai scurt, cu cat deciziile sunt luate mai rapid intr-un mod transparent, cu atat mai bine pentru institutie si pentru sistemul juridic din Romania, nu pentru ce vrea sau nu vrea Comisia Europeana. Deci nu de dragul Comisiei Europene trebuie facute lucrurile astea si aici eu sunt convins ca si autoritatile din Romania au inteles si inteleg ca e vorba de interesul sistemului juridic din Romania.

Rep: Apropo de aceasta asumare a autoritatilor romane, ce credeti ca ar trebui sa scrie intr-o scrisoare daca liderii politici se vor decide sa o trimita omologilor lor europeni, ce ar trebui sa scrie in aceasta scrisoare deschisa? Pentru ca s-a tot vorbit in ultima perioada de o asumare a liderilor romani.

Dacian Ciolos: Eu nu cred ca liderii politici din Romania au nevoie de recomandarile din partea unui membru al Comisiei Europene despre ce sa scrie sau sa nu scrie. Responsabilitatea politica va ramane tot timpul clasei politice din Romania si aici e vorba doar de punerea in valoare a unor decizii sau a unor convingeri care exista in clasa politica din Romania si de asumarea clara a acestor lucruri pentru a evita orice speculatii si orice ambiguitate in privinta acestor asumari. Nu am ce sfaturi sa dau.

Rep: Vorbeati de ambiguitati: exista la Bruxelles, la Comisia Europeana perceptia unui dublu discurs din partea Premierului Victor Ponta, asa cum da senzatia aici, la Bucuresti? Una spune pentru publicul intern, una spune pentru publicul extern.

Dacian Ciolos: Eu cred ca in aceasta privinta presesdintele Barroso a fost foarte clar totdeauna, atunci cand a avut contacte directe cu Premierul Ponta, din acest punct de vedere n-am ce sa adaug mai mult. Comisia Europeana nu doreste sa se substituie nici premierului, nici altui om politic din Romania si fiecare om politic are responsabilitatea declaratiilor pe care le face. Romania face parte din UE, exista mecanismele prin care se poate comunica intre Comisie si Guvern, va asigur ca toate aceste mecanisme sunt folosite si mai mult decat presedintele Barroso a declarat clar n-am ce sa spun.

Rep: Aveti senzatia sau temerea ca, la un moment dat, MCV-ul ar putea sa-si piarda din capacitatea sa de levier politic pe care o are acum pentru deciziile politice din Romania? De ce va pun aceasta intrebare: ultimul raport pe justitie a fost intampinat cu destula reticenta de unii lideri politici de la Bucuresti si au cerut Comisiei sa stabileasca un termen pana la care va fi ridicata aceasta monitorizare.

Dacian Ciolos: Eu cred ca in masura in care reformele...

Rep: Nu credeti ca a obosit acest instrument?

Dacian Ciolos: Instrumentul ca atare nu stiu daca a obosit. Cred ca e important si pot sa va spun asta cu mana pe inima, si pentru Comisia Europeana e la fel de important ca acest mecanism sa ajunga la finalitate si sa-si indeplineasca obiectivele cat mai rapid. Cred ca este cel putin la fel de important pentru Comisia Europeana ca si pentru Romania. Depinde foarte mult de deciziile care se iau in tara si de modul in care aceste decizii isi fac efectul in sistemul juridic din Romania. Din punctul meu de vedere, MCV-ul nu trebuie sa fie un mecanism politic sau mecanism de presiune politica. Romania e membra in UE, e parte in diferite institutii cu putere de decizie din UE si cred ca acolo trebuie sa se exprime factorul politic sau daca exista o discutie politica la acest nivel, in acele institutii astfel de discutie poate sa aiba loc.

MCV-ul a fost decis de comun acord cu guvernul Romaniei, cu autoritatile din Romania, are niste obiective care probabil ca unele au evoluat in formulare in timp, dar in substanta acele obiective raman aceleasi si dorinta Comisiei este cel putin la fel de mare ca aceea a Romaniei de a ajunge la sfarsitul acestui mecanism, dar, sigur, indeplinind obiectivele pentru care el a fost creat.

Rep: Si daca nu se vor indeplini intr-un termen rezonabil ...

Dacian Ciolos: Permiteti-mi sa nu mai speculez pe acest subiect, v-am spus tot ce cred ca era important de spus si de altfel si din discutiile directe care au avut loc intre autoritati din Romania, nu numai guvernul Romaniei, dar si lideri ai parlamentului din Romania au avut discutii la Comisia Europeana, din sistemul juridic. Eu cred ca sunt deja o serie de cai de dialog pentru ca obiectivele pe care le are acest MCV sa fie clare si clarificate.