A recoltat primele hectare plantate cu salcie energetică
O mie de euro la hectar, atât estimează că va câştiga proprietarul unei plantaţii de Salix (salcie energetică) din judeţul Covasna, care a recoltat în aceste zile pentru prima dată.
Deşi plantaţia se întinde pe 45 de hectare, în localitatea Poian, proprietarul a recoltat doar trei hectare unde planta ajunsese la maturitatea tehnologică, adică la o înălţime de 8-10 metri. Venitul rezultat de pe urma vânzării lemnului tocat sunt estimate la trei mii de euro, rezultând o medie de 1000 euro/ha, mentioneaza site-ul recolta.eu
Domokos Árpád, investirorul covăsnean, spune că a experimentat mai multe culturi până în prezent, dar niciuna nu s-a dovedit aşa de rentabilă.
El a declarat că nicio altă cultură din cele pe care le-a experimentat până acum, de la cele clasice până la mac, mentă şi plante ornamentale, nu s-a dovedit a fi atât de rentabilă precum salixul.
plantele nu sunt deloc pretenţioase, rezistă şi la secetă şi la ploaie, cresc foarte repede şi devin mai rentabile de la un an la altul, pentru că după fiecare tăiere ramurile se îndesesc.
„Investiţia iniţială se ridică la aproape 2.300-2.500 de euro la hectar, dar în trei ani se amortizează. Este avantajos pentru că plantezi numai o dată şi timp de 30 de ani nu ai treabă cu ele, doar la recoltat, în rest cresc singure (…) Eu sunt foarte mulţumit, a meritat. E cea mai rentabilă cultură dintre toate pe care le-am avut până acum”, a declarat Domokos Árpád, citat de Agerpres.
Conducerea Asociaţiei Green Energy din Sfântu Gheorghe, care promovează sursele de energie alternativă, afirmă că centralele termice care folosesc ca sursă de energie salixul, crengile provenite din toaletarea parcurilor şi pădurilor, rumeguşul şi alte deşeuri rezultate din tăierea şi prelucrarea lemnului, au cheltuieli mai mici cu aproximativ 30% comparativ cu cele care consumă gaze.
Preşedintele Asociaţiei, Vajda Lajos, cel care a pus bazele primului cluster de biomasă din România, spune că salixul este folosit cu succes şi în străinătate, îndeosebi în Austria şi Suedia, iar pe lângă economii un alt mare avantaj îl constituie protejarea mediului înconjurător. Vajda a declarat că salixul se adaptează foarte uşor şi pe terenurile mlăştinoase, care de regulă sunt lăsate pârloagă şi că mai mulţi agricultori din ţară, din judeţe precum Neamţ, Suceava, Vâlcea şi Gorj, care au văzut culturile experimentale din Covasna vor acum să se profileze pe salix.
Sursa:
recolta.eu
