Dăunătorii grăului, triticale, secara, ovăzului, orzului şi orzoaicei de toamnă - Viermele sârmă
Adulţii sunt brun-inchişi sau negri cu elitrele brun-roşcate, prevăzute cu 4 linii longitudinale punctate şi cu peri deşi, scurţi, galben-cenuşiu. Lungimea corpului: 6-10 mm.
Larvele sunt cilindrice, tari, gălbui-roşcate, cu 2 escavaţii sub formă de pete pe al 9-lea segment abdomonal.
Plantulele atacate sunt mancate la colet sau sub colet (5), producand adesea
caverne, mai ales in bulbi. Este răspandit in toată ţara, o frecvenţă mai mare prezentand in zona stepei, silvostepei şi pădurilor de stejar. Are o generaţie la 5 ani. Adulţii apar in locurile de iernare in luna aprilie şi zbor pană in luna iulie.
Imperecherea are loc in lunile aprilie-mai, iar depunerea ouălor in luna mai.
Femele depun ouăle in pămant, in grupe, la 1-2 cm adancime. O femelă depune 150-200 ouă. In lunile iunie-iulie apar larvele care trăiesc in primul an cu resturi de plante in stare de descompunere. Larvele preferă locurile umede. Stadiul de larvă durează 4 ani, in care năparlesc de 8 ori.
In luna iunie, după ultima năparlire, larvele pătrund in sol la 25-30 cm adancime, in luna iulie se transformă in nimfe, iar in august in adulţi care răman şi iernează in sol.
Viermele sarmă atacă cerealele, plantele industriale, textile, medicinale, tuberculifere, bulboase, rădăcinoase, aromatice, leguminoase, viţa in şcolile de viţă etc. Din cauza atacului, părţile plantelor ce servesc in alimentaţia omului işi pierd valoarea comercială şi nu se mai consumă cu plăcere, iar plantele in curs de dezvoltare se ofilesc şi pier, ceea ce duce la pierderi insemnate de recoltă.
