Bolile orezului – Fusarioza
La plantule, rădăcinile şi coletul putrezesc, plantele fiind distruse scurt timp după răsărire.
Plantele mature (după inflorire) de obicei se alungesc normal, se clorozează şi după un timp relativ scurt (circa 10 zile) mor. La plantele bolnave, ţesuturile tecilor frunzelor bazale se necrozează, iar pe timp umed sunt acoperite de un puf albicios, cu pernuţe roz, alcătuite din conidioforii şi conidiile ciupercii.
Paiul de sub tecile bolnave prezintă dungi negre iar, in interior, miceliu bogat,
indeosebi in dreptul nodurilor. Rădăcinile şi coletul putrezesc.
In vitro la inceput ciuperca creşte repede (4-6 cm) fiind incoloră. Pe partea
inferioară, cultura este de culoare inchisă, violet, uneori de culori mai deschise. Miceliul aerian este alb-vinaceu, in general dens şi uşor flocos, pană la paslos, uneori cu aspect prăfos datorită formării microconidiilor. Microconidioforii sunt simpli, laterali, iar fialidele formate pe hife aeriene; rareori formează ramuri scurte laterale. Microconidioforii sunt 20-30 μm lungime şi de 2-3 μm grosime la bază ingustandu-se spre apex pană la 1 μm.
Microconidiile sunt ovoide, fusiforme, inlănţuite in situ, de 5-12 x 1,5-2,5 μm, uni- sau bicelulare, incolore. Microconidiile, la unele tulpini se formează rar; ele sunt incolore, au formă de corn ingustat spre capete, multiseptate, cu celula apicală alungită, deseori ascuţită şi indoită, iar cea bazală pedicelată. Frecvent macroconidiile sunt cu 5-6 septe, mai rar cu 3-4 sau 7-9 septe. Cele cu 3-4 septe sunt de 21-66 x 3,0-6,0 μm, cu 5-6 septe de 28-72 x 3,2-6,0 μm, iar cele cu 7-9 septe de 50-100 x 4,0-8,0 μm.
Periteciile sunt ovoide, de 140-250 μm, de culoare inchisă. Ele conţin 8, rareori 4-6 asce ovoid-cilindrice, de 60-85 x 8-11 μm.
Ascosporii sunt elipsoidali, cu 0-1 in final 3 septe, incolori, de 17,0-25,5 x 3,5 μm.
