Parteneri:

Prin intermediul unor interfete grafice intuitive, special concepute pentru a fi usor de utilizat, programul de gestiune si de vanzare POB Soft Retail este simplu de folosit oricare ar fi nivelul de instruire în domeniul comertului si IT.
Fiind format din 3 module: POB Server, POB Backofiice si POB Retail, suita POB Soft permite configurarea unor retele complexe.

EMAG

Trebuie sa fii logat pentru a putea adauga comentarii!

Soiul de canepă Dacia Secuieni

creat de SCDA Secuieni.

Soiul Dacia Secuieni este de tip monoic.

Caractere morfologice. Plantula prezintă o slabă pigmentaţie antocianică a varfului de creştere. Inălţimea totală a plantei la maturitate este inaltă. Tulpina are lungimea tehnică mijlocie spre lungă şi pubescenţă prezentă. Striaţiile longitudinale pe tulpină sunt pronunţate. Tulpina are culoarea verde şi este slab ramificată. Unghiul peţiolului frunzelor cu tulpina este mediu. Frunzele sunt de mărime mijlocie spre mare, cu lăţimea foliolelor lată. Culoarea frunzelor este verde şi prezintă pubescenţă medie. Epoca inceputului infloritului este tardivă. Decalajul intre deschiderea florilor este de 7-10 zile. In inflorescenţă, densitatea florilor este mijlocie. Floarea are culoarea stigmatelor albă. Epoca maturităţii este tardivă. Sămanţa este de culoare cenuşie inchis şi prezenţa mozaicului este evidentă.

Însuşiri fiziologice. Soiul de canepă Dacia Secuieni este tardiv. Soiul este

tolerant la secetă şi la arşiţă.

Însuşiri de calitate. Soiul de canepă Dacia Secuieni are un conţinut mediu de

fibră de 27,2%. Conţinutul de tetrahidrocanabinol (THC) este situat sub 0,2%.

Capacitatea de producţie. Soiul a realizat in 3 ani de testare, in reţeaua ISTIS,

o producţie de 12581 kg/ha tulpini şi o producţie de fibră de 3403 kg/ha. Se poate cultiva in zonele favorabile culturii de canepă din Moldova şi Transilvania.

Daca ti-a placut sau te-a ajutat articolul nostru da-ne un like sau distribuie pe facebook!

Data adaugarii: 17/05/2013 20:52:53

Postat de:

iarmarok promovare
Membru din: 06/01/2013
Vezi alte parereri postate de acest utilizator

Numarul de comentarii: 0

CAUTARE:

Acum pe site:

528 pareri de specialitate

33 obiceiuri si traditii

38 obiective turistice

12 povesti din iarmarok

84 legi agricole

225 glume de taran

Urmareste-ne pe:

Parteneri agro:

Targuri agro:

Parteneri turism:

Trebuie sa fii logat pentru a putea adauga!

Inregistrare sau Conectare

Trebuie sa fii logat pentru a avea acces la asigurari!

Inregistrare sau Conectare

Trebuie sa fii logat pentru a avea acces la credite!

Inregistrare sau Conectare

Trebuie sa fii logat pentru a avea acces la CV-uri!

Inregistrare sau Conectare

Trebuie sa fii logat pentru a avea acces la locurile de munca!

Inregistrare sau Conectare

„În oraşul din partea Ţării Româneşti – e vorba de Focşani – are loc odată pe an un iarmaroc în timpul verii, iar în oraşul din partea Moldovei se ţine un astfel de bîlci tot o dată pe an, dar toamna. Întîmplîndu-se să nimeresc peste iarmarocul din iulie, care are loc în oraşul dinspre Ţara Românească, am vizitat şi am văzut multe lucruri curioase. Peste o sută de mii de oameni cu căciuli negre şi de postav în diferite culori, veniţi cu mărfuri din cele patru unghiuri ale celor şapte ţări, chiar şi din Melirak, din vilaetul Turan, din China, din vilaetul Mahan, construiseră la marginea oraşului mii şi mii de dughene din nuiele, din umbrele şi covoare, pe lîngă prăvăliile de piatră. Negustorii mari vînd aici stofe de mătase albă, ţesute cu fire de aur, atlasuri şi pînzeturi. Timp de patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, ei strîng mărfurile lor noaptea şi le desfac dimineaţa spre a fi expuse vînzării. Din cele patruzeci de zile, trei zile şi trei nopţi se luminează cu mii şi mii de candele, felinare, făclii, torţe şi cu lumînări de ceară. În fiecare colţ, cîntăreţii şi muzicanţii din diferite ţări cântă din gură şi din instrumente... După ce am vizitat aceste locuri timp de trei zile şi trei nopţi, am trecut pe partea cealaltă, în oraşul Moldovei, de unde am luat însoţitori de la boierul acestui oraş.”

(EVLIA CELEBI - Călător turc - 1827)