Bolile graului – Septorioza (pălirea) frunzelor
Este atacat mai frecvent limbul, mai rar tecile frunzelor, tulpinile şi spicele.
Pe frunzele plantelor mai dezvoltate (incepand cu cele de la bază) apar dinspre varful limbului pete eliptice, pană la 10 mm lungime, dispuse in direcţia nervurilor, la inceput galbene, apoi brune şi in cele din urmă de culoare deschisă, cenuşiu-albicioase, inconjurate de o margine brună-deschis sau brună-cenuşie. In dreptul acestor pete apar numeroase puncte mici, negricioase, deseori dispuse in şiruri longitudinale - picnidiile ciupercii. Frunzele puternic atacate se usucă.
Pe tulpină, plevi şi pericarpul seminţelor, ciuperca formează pete mici, mai puţin
evidente, cu un număr mic de picnidii.
Picnidiile sunt sferic-turtite şi cufundate in ţesuturile frunzei, cu diametru de
75-280 μm, brune. Picnosporii sunt de două feluri: macro şi microconidiile.
Macroconidiile sunt filiforme, drepte sau uşor curbate, rotunjite la capete, cu 3-7 septe, de 33-86 x 1,7-3,5 μm. Microconidiile sunt curbate, neseptate, incolore, de 5-9 x 1,0-1,3 μm. Ambele tipuri de conidii apar in asociaţie, mai ales in perioadele cu temperaturi scăzute.
Periteciile formate pe frunzele imbătranite subepidermal sunt globuloase, bruneinchis, de 68-114 μm in diametru. Ele conţin asce de 30-40 x 11-14 μm, cu cate 8 ascospori eliptici, bicelulari, neuniformi, incolori de 30-40 x 11-14 μm.
