Omida păroasă a dudului
In ţara noastră a fost semnalată pentru prima dată in anul 1949, in vestul ţării
In ţara noastră a fost semnalată pentru prima dată in anul 1949, in vestul ţării,
răspandirea ei fiind apoi, mai mulţi ani oprită. In ultimii ani a fost depistată şi in cateva judeţe din sudul şi estul ţării. Adultul este de mărime mijlocie, anvergura aripilor avand 28-38 mm, iar lungimea corpului 9,6-16,9 mm. Masculii sunt de obicei mai mici decat femelele. Aripile anterioare sunt alungite, de formă triunghiulară. Culoarea generală a aripilor este albă, iar unii indivizi prezintă pe aripile anterioare pete de culoare neagră, dispuse neregulat. Aripile posterioare
sunt tot de formă triunghiulară, dar mai lăţite şi rotunjite la bază. Abdomenul la femelă este verzui, iar la mascul gălbui. Oul este galben-verzui, sferic, cu suprafaţa fin granulată. Larva matură ajunge pană la 30 mm lungime. Dorsal este de culoare brună inchis, iar ventral verde-brunic. Lateral prezintă cate o dungă formată din pete albe-verzui sau galbene. Corpul prezintă negi şi cu peri numeroşi, lungi, de culoare brună-inchis sau neagră. Crisalida este de culoare galbenă-verzuie la inceput, apoi devine brună-inchis. Biologia omizii păroase a dudului a fost studiată in condiţiile ţării noastre de Manolache C., Boguleanu Gh. şi Bratu Nona (1958). Omida are in ţara noastră două generaţii pe an. Iernează in stadiu de crisalidă in diferite ascunzişuri, in crăpăturile scoarţei, scorburi, garduri, locurile de bifurcare a ramurilor mai groase, pe pereţii clădirilor sub streşini, in stratul suberficial al solului etc. Primăvara incep să apară fluturii. In localităţile din imprejurimile Bucureştiului, in perioada 1963-1967, primii fluturi au apărut intre 30 aprilie şi 22 mai (Boguleanu, 1968). Apariţia lor este eşalonată pe o perioadă pană la o lună. Fluturii zboară seara şi noaptea, iar ziua stau ascunşi. La scurt timp după apariţie, are loc imperecherea şi apoi depunerea ouălor, pe partea inferioară a frunzelor, in grupe acoperite
cu perişori fini şi rari. O femelă depune pană la 800 de ouă, mai frecvent 400-600 ouă. Ouăle sunt depuse pe un mare număr de specii de pomi şi arbuşti fructiferi, arbori ornamentali sau forestieri, dar mai ales pe dud şi arţar. Pentru pontă sunt preferaţi pomii sau arborii izolaţi, cu coroana bine aerisită şi luminată, iar in păduri ouăle se depun numai pe arborii din lizieră. După 8-20 zile, larvele, care incep să se hrănească pe frunzele pe care s-au născut, formează cuiburi mici din 2-3 frunze, unite prin fire mătăsoase. In acest cuib, larvele stau una langă alta, se hrănesc cu epiderma şi parenchimul frunzelor, cuprinzand in cuib, in mod treptat, frunze noi din apropiere; cuibul cu frunzele roase are culoare albicioasă-argintie şi creşte in mod treptat, trecand de o jumătate de metru. In cazul invaziilor puternice, asemenea cuiburi pot impanzi intreaga coroană a pomului. Mai rar larvele atacă şi fructele. La sfarşitul lunii iunie-inceputul lunii iulie, după 5-7 năpărliri, larvele ajung la maturitate şi se transformă in crisalide. Transformarea are loc in interiorul unor coconi, ţesuturi din fire mătăsoase rare, in crăpăturile scoarţei, scorburi sau alte ascunzişuri. Durata stadiului de crisalidă este de 7-12 zile, după care apar fluturii generaţiei a II-a, in mod eşalonat, incepand cu jumătatea lunii iulie şi inceputul lunii august. Ca şi in prima generaţie femelele depun ouă de dosul frunzelor, apoi apar larvele, care-şi termină dezvoltarea in septembrie-octombrie şi se transformă in crisalide hibernante. In anii cu toamna blandă şi tarzie poate apărea şi a III-a generaţie parţială. Omizile acestei generaţii nu reuşesc să se transforme in crisalide şi pier din cauza temperaturilor scăzute sau a lipsei de hrană. In ţara noastră au fost indentificate următoarele specii de paraziţi de crisalide: Pimpla
instigator F., Psychophagus omnivorus Walk. şi Brachymeria intermedia Nees (Boguleanu, 1968). Omida păroasă a dudului este considerată ca unul din principalii dăunători ai pomilor, atacand peste 120 specii de plante, printre care: dudul, arţarul, mărul, gutuiul, cireşul, vişinul, prunul, nucul şi chiar porumbul, floarea-soarelui etc. Provoacă desfrunzirea totală sau parţială a pomilor, ceea ce duce la pierderea recoltei şi debilitatea pomilor. Dacă atacul se repetă timp de 2-3 ani, pomii se usucă. Importanţa economică a omidei păroase a dudului este foarte mare, in multe ţări fiind considerată dăunător de carantină.
Daca ti-a placut sau te-a ajutat articolul nostru da-ne un like pe facebook!
