Bolile ciresului - Arsura florilor şi putrezirea fructelor
atacă florile, frunzele, lăstarii şi fructele
Ciuperca Monilia laxa atacă florile, frunzele, lăstarii şi fructele, iar ciuperca M.
fructigena atacă numai fructele. Florile se ofilesc, se brunifică şi apoi se usucă impreună cu frunzele din jurul lor. Atat frunzele, cat şi florile atacate, răman pe lăstari, a căror varfuri se usucă şi se indoaie. Veştejirea florilor şi a lăstarilor se petrece foarte repede, putand fi de multe ori confundate cu efectul gerurilor tarzii de primăvară, care insă provoacă uscarea tuturor florilor de pe ramuri, pe cand in cazul moniliozei se găsesc şi flori sănătoase printre cele ofilite. Fructele pot fi infectate in toate fazele de dezvoltare, mai frecvent insă in timpul maturizării. Pe fructele infectate, apar mai intai pete circulare, brune, care cu timpul se extind cuprinzand tot fructul. Pulpa din dreptul acestor pete se inmoaie şi putrezeşte. După puţin timp, la suprafaţa fructelor putrezite, apar perniţe de 1-2 mm diametru, rotunde, albe-gălbui sau cenuşii, care conţin conidioforii şi conidiile ciupercii. Perniţele sunt răspandite neregulat pe toată suprafaţa pulpei putrezite sau in cercuri concentrice. Uneori, pe acelaşi fruct pot fi găsite amandouă ciupercile. M laxa are perniţele de culoare cenuşie, iar M. fructigena de culoare gălbuie. Fructele bolnave se lipesc unele de altele, se mumifiază şi răman atarnate pe ramuri şi in timpul iernii. M. laxa are conidiofori ramificaţi, septaţi şi incolori. Conidiile sunt ovale, unicelulare, de 12-15 x 10 μm, incolore, dispuse in lanţuri simple sau ramificate. Pe fructe mumifiate, se formează uneori, in al doilea an primăvara, apoteciile ciupercii care conţin asce cu cate 8
ascospori ovoizi, incolori, de 9-11 x 7 μm.
Daca ti-a placut sau te-a ajutat articolul nostru da-ne un like pe facebook!
