Viermele prunelor
In ţara noastră este răspandit in zona stepei pană in zona fagului.
Fluturii sunt bruni-cenuşii sau bruni-negricioşi cu aripile anterioare brune-cenuşii prevăzute pe margini cu dungi transversale, iar pe varfuri cu cate o zonă cenuşie-deschis cu o linie de pete negre dispuse transversal. Deschizătura aripilor este de 13-16 mm.
Ouăle sunt eliptice sau discoidale, albe-translucide, de 0,8-1 mm lungime, iar omizile roz sau roşcate, cu corpul şi plăcile toracice brune-negricioase sau negre, lungimea corpului variind intre 10-14 mm. Crisalidele sunt cărămizii de la 8-12 mm lungime.
După Şuta Victoria (1967) viermele prunelor are 2-3 generaţii pe an: 2 generaţii se intalnesc in zonele submontane şi de dealuri şi 3 generaţii in cele de şes şi de coline. In zonele in care sunt 3 generaţii, acestea se succed astfel: prima generaţie are loc in lunile mai-iunie, generaţia a doua in lunile iulie-august şi generaţia a treia in lunile august-mai.
Generaţia de primăvară se dezvoltă din ouăle depuse de fluturii din generaţia de
toamnă, care apar primăvara, incepand din prima jumătate a lunii mai, apariţia fiind eşalonată pe o perioadă de 25-35 zile. In timpul zilei, fluturii stau retraşi in locuri adăpostite, iar seara, in crepuscul, de regulă după ora 18, cand temperatura trece de 140C devin activi.
Imperecherea şi depunerea primelor ouă au loc după 2-3 zile de la apariţia primilor fluturi.
Ouăle sunt depuse pe fructe, peduncul şi pe frunze, in număr de 30-40 intr-o singură seară, dacă condiţiile higrotermice sunt favorabile: temperatura 24-260C, iar umiditatea relativă 55- 75%. Pe vant şi pe timp rece şi ploios, imperecherea ouălor incetează.
Numărul total de ouă depus de o femelă in intreaga perioadă ovipozitară care durează 10-16 zile, variază intre 40- 60, mai rar 70-80. Indiferent de poziţia fructelor, ouăle sunt depuse pe partea inferioară, in majoritatea cazurilor, către bază spre peduncul sau spre varf.
Incubaţia durează 6-8 zile, in funcţie de temperatură, după care are loc ecloziunea larvelor.
După apariţie, larvele rod galerii in pulpa fructelor tinere (indată după căderea fiziologică) spre peduncul, apoi longitudinal pe langă samburi, care dau aspect de caverne; cand atacul se produce la suprafaţa pulpei, au loc secreţii de clei.
Hrana de predilecţie a omizilor o constituie mezocarpul şi foarte rar samburii cruzi. O singură larvă poate distruge mai multe fructe. Stadiul de omidă durează 34-35 zile. La completa lor dezvoltare, omizile ies din fructe printr-un orificiu lateral şi se retrag, fie sub ritidom in apropierea coletului, fie in crăpăturile scoarţei, fie chiar pe sol, sub gunoaie unde işi confecţionează coconi de mătase in care se transformă in crisalide. Un procent mic, de 5-8% larve intarziate in dezvoltare nu dau generaţia a doua, ci răman in diapauză.
Stadiul de crisalidă durează 8-12 zile, după care la sfarşitul lunii iunie-inceputul lunii iulie are loc apariţia fluturilor care se eşalonează pe o perioadă de 4-5 săptămani.
In generaţia de vară, fluturii se imperechează şi depun ouă pe suprafaţa pulpei
fructelor după 1-2 zile de la apariţie. Perioada ovipozitară in această generaţie durează 3-4 săptămani, majoritatea ouălor fiind depuse insă in 2-3 săptămani, de regulă in jumătatea a doua a lunii iulie-inceputul lunii august. Incubaţia durează 5-8 zile, iar stadiul de larvă 20-25 zile. In această generaţie omizile atacă fructele in pargă, părţile atacate colorandu-se in violet. Către sfarşitul lunii august-inceputul lunii septembrie, larvele ajung la completa lor dezvoltare şi se retrag in locuri adăpostite pentru iernare. In zonele de campie şi de coline şi
in anii cu toamne tarzii şi calde are loc şi a treia generaţie parţială a cărei larve se dezvoltă in fructe coapte.
Ca şi in cazul viermelui merelor, factorii ce influenţează dezvoltarea viermelui
prunelor sunt temperatura, umiditatea şi lumina.
Ouăle viermelui prunelor sunt parazitate de viespea oofagă Trichogramma
embryophagum cacoeciae, iar omizile de miceliul ciupercii entomopatogene Beauveria bassiana.
Viermele prunelor atacă in special soiurile de prun şi intr-o măsură mai mică
corcoduşul. In prima generaţie, larvele atacă samburii fructelor verzi intrate in pargă şi cele coapte formand caverne in jurul samburelui din care cauză ele se coc şi cad de timpuriu.
Sunt atacate in special soiurile D'Agen şi Tuleu gras.
Daca ti-a placut sau te-a ajutat articolul nostru da-ne un like pe facebook!
