Păduchele cenuşiu al prunului
In ţara noastră se intalneşte in toate zonele de vegetaţie, cu excepţia zonei bradului.
In ţara noastră se intalneşte in toate zonele de vegetaţie, cu excepţia zonei bradului. Virginogenele nearipate sunt verzi, cu corpul alungit şi acoperit cu o pulbere ceroasă cenuşie.
Antenele sunt mai scurte decat lungimea corpului, corniculele sunt mai groase la
varf şi uşor curbate, iar coarda este mai lungă decat corniculele şi prezintă doi peri laterali şi unul dorsal apical. Lungimea corpului este de 2,0-2,4 mm. Virginogenele aripate au corpul şi lobii toracici bruni-inchis, iar abdomenul verde, corpul fiind in intregime acoperit cu o secreţie ceroasă, cenuşie. Antenele sunt mai scurte decat corpul, cu al 3-lea articol antenal prevăzut cu 32-34 senzorii, iar al 4-lea articol antenal cu 4-8 senzorii. Lungimea corpului 2,0-2,1 mm.
Păduchele cenuşiu al prunului a fost studiat in ţara noastră de Knechtel W. şi
Manolache C. (1941). Are un ciclu biologic holociclic dioic - planta gazdă primară (lemnoasă) este prunul, iar cea secundară (ierboasă), diferite specii de plante graminee (stuf, festuca etc.). Iernează in stadiul de ou de iarnă, pe scoarţa tulpinilor şi ramurilor de prun.
Primăvara, in luna aprilie, din ouă apar fondatoarele care se inmulţesc prin partenogeneză vivipară şi dau naştere la 3-5 generaţii de fundatrigene nearipate, ultima generaţie prezentand şi fundatrigene aripate. Fundatrigenele aripate zboară in luna iunie de pe plantele lemnoase pe cele ierboase, pe care dau naştere la mai multe generaţii de virginogene.
Către toamnă, in coloniile de virginogene apar formele sexupare care dau naştere la cele două sexe. După imperechere, femelele retromigrează pe planta gazdă primară (lemnoasă) pe care depune oul de iarnă, stadiu in care iernează.
Păduchele trăieşte pe planta gazdă primară in stadiile de ou, fundatrix şi generaţiile fundatrigene şi pe planta secundară, formele virginogene, sexupară şi sexuată.
Larvele şi femelele fondatoare şi fundatrigenelor formează colonii pe lăstarii verzi şi pe frunze. Din cauza atacului lăstarii răman piperniciţi, iar frunzele, mai ales cele de pe varful lăstarilor se inconvoaie şi devin elastice. Cand atacul se extinde şi pe peduncul, fructele răman mici şi cad. In pepinierele de pruni păduchele produce pagube prin stanjenirea dezvoltării lăstarilor de creştere.
Daca ti-a placut sau te-a ajutat articolul nostru da-ne un like pe facebook!
