Viermele merelor
Larva este albă, cu capul negru la ecloziune şi roz, cu capul şi plăcile toracice brune şi cu pete cenuşii-deschis
In Romania se intalneşte in zonele de campie, cat şi in cele de dealuri şi
submontane.
Adultul este brun-cenuşiu, cu aripile anterioare cenuşii, prevăzute cu linii transversale cenuşii-inchis, pană la negru şi cu mijlocul mai deschis la culoare, cu cate o pată brună pe varfuri, incadrate cu două benzi aurii in formă de paranteze. Aripile posterioare sunt cenuşii.
Deschizătura aripilor este de 15-22 mm.
Oul are forma de disc, fiind alb-galben, plat şi de 0,8-1,0 mm in diametru in perioada incubaţiei, trece prin fazele de "cerc roşu”, apoi de cap negru, devenind la sfarşit de culoare brună inchis.
Larva este albă, cu capul negru la ecloziune şi roz, cu capul şi plăcile toracice brune şi cu pete cenuşii-deschis, cu peri albi pe corp la completa dezvoltare. Picioarele false au 28- 35 crochete, dispuse pe un singur rand. Lungimea corpului 1,4 mm la ecloziune şi 18-20 mm la completa lor dezvoltare. Viermele merelor are 1-4 generaţii pe an.
Generaţia de primăvară se dezvoltă din ouăle depuse de adulţii generaţiei de toamnă. Ouăle sunt depuse izolat, in a doua jumătate a lunii mai, pe frunze şi fructe, imediat după căderea fiziologică, cand fructele au mărimea unei alune.
Perioada ovipozitară dureaza 9-15 zile, pe timp călduros scurtandu-se la 6-8 zile; perioada preovipozitară şi ovipozitară dureaza 25-30 zile in condiţii defavorabile, chiar mai mult.
O femelă depune, in intreaga perioadă preovipozitorie in medie 80-100 ouă şi in condiţii favorabile chiar peste 300 ouă. Incubaţia durează 5-23 zile, in funcţie de temperatură şi umiditate. După ecloziune, in cateva ore sau pana la 2 zile, larvele pătrund in fruct pe la peduncul la mucron sau chiar lateral.
Cand ouăle sunt depuse pe frunze la distanţe mari de fructe, larvele se pot hrăni chiar cu parenchimul frunzelor.
Circa 50% din larve pătrund lateral in fruct, 35-40% pe la mucron şi numai 5-10% pe la peduncul. In pulpă larvele sapă galerii către "casa" seminţelor, unde se hrănesc cu endospermul acestora.
După ce distrug seminţele dintr-un fruct, larvele trec in alte fructe, de obicei pe la locul de atingere, dacă acestea sunt alăturate.
In tot cursul dezvoltării, care durează 20-30 de zile, larvele trec, după 4 năparliri succesive, prin 5 varste larvare. La completa lor dezvoltare, larvele se retrag pe tulpini sub ritidom sau la colet, pe sol sub gunoaie sau in scorburi in care se incoconeaza şi se transformă in crisalide.
Stadiul de crisalidă durează 5-10 zile, după care apar fluturii.
Generaţia de toamnă se dezvoltă din ouăle depuse de adulţii din generaţia de
primavară, către mijlocul şi in jumătatea a doua a lunii iulie.
Ouăle sunt depuse după 3-6 zile de la apariţia fluturilor pe fructe, mai rar pe frunze, seara după apusul soarelui, către orele 20-22. Incubaţia durează 5-12 zile, după care larvele pătrund in fructe.
Dezvoltarea larvelor are loc in 23-25 zile, după care se retrag in locuri adăpostite unde işi formează coconi de mătase in care iernează. Primavara, in luna aprilie, cand bobocii la măr se colorează, larvele se transformă in crisalide, din care, după o perioadă de 8-10 zile, apar, in prima jumătate a lunii mai, adulţii.
Impercherea are loc către mijlocul lunii mai, iar depunerea ouălelor in jumătatea a doua a lunii mai.
Dezvoltarea viermelui merelor, in condiţii optime de hrană este condiţionată de temperatură, umiditate, lumină şi curenţii de aer.
La lumina de zi şi pe vant impercherea şi depunerea ouălelor se intrerup, rareori depunerea ouălelor observandu-se şi ziua pe timp răcoros.
