Dăunătorii mărului - Păduchele verde al mărului - Aphis pomi de geer
In ţara noastră este răspandit in toate zonele, incepand din stepă pană in zona montană.
In ţara noastră este răspandit in toate zonele, incepand din stepă pană in zona
montană.
Virginonele aptere au corpul verde sau verde-galbui cu antenele mai scurte decat
corpul, articolul 3 antenal fiind mai lung decat articolul 4. Corniculele şi tarsele sunt negre, iar coada brună, lungimea ei ajungand la jumatate din lungimea corniculelor.
Lungimea corpului este de 1,5-2,0 mm. Femelele, virginogene aripate au protoracele şi abdomenul verzi, varful antenelor neatingand varful abdomenului; articolul 3 antenal este galben şi prezintă 6-10 senzorii, iar articolul al 4-lea 2-4 senzorii. Lungimea corpului 2,0-2,5 mm.
Ouăle sunt negre-lucioase. Păduchele verde al mărului se inmulţeşte exclusiv pe
plantele lemnoase, fiind nemigrator. Are 8-12 generaţii pe an. Ierneaza in stadiul de ou de iarnă, depus pe lăstarii subţiri, din care, primăvara, in luna aprilie apar larve de fondatoare.
Larvele fondatoare se dezvoltă şi la completa lor dezvoltare devin femele şi se
inmulţesc partenogenetic, dand naştere la 35-40 larve, care in 10-15 zile se transformă in femele aripate şi nearipate vivipare. Femelele se răspandesc pe diferite specii de plante lemnoase, iar toamna, in luna septembrie apar formele sexupare care dau naştere la cele două sexe.
După imperechere, femelele depun cate un ou de iarnă, de regulă pe lăstarii
subţiri unde ierneaza. Păduchele atacă de preferinţă mărul şi intr-o oarecare măsură mai mică părul, păducelul, moşmonul şi scoruşul.
Fondatoarele se localizează primavara devreme pe muguri, apoi generaţiile de
fundadrigene atacă lăstarii verzi, formand colonii pe dosul frunzelor.
Din cauza atacului, frunzele se răsucesc, căpătand infăţişarea de pseudocecidii.
Atacul se produce atat in livezi cat şi in pepiniere.
In cazul unui atac puternic, pomii din pepiniere se opresc din creştere, iar varful lăstarilor se deformeaza şi se innegresc de fumagină.
In livezi, lăstarii răman mici, varfurile se răsucesc, fructele răman pipernicite, iar mugurii de rod nu se mai formeaza, aşa incat insăşi producţia anului următor este afectată.
