Putregaiul coletului şi fructului
Pe fructe, mai frecvent pe cele mai apropiate de sol, apar pete circulare, brune, care cu timpul se extind atat ca suprafaţă, cat şi in profunzime.
Ciuperca afectează fructele şi baza tulpinii. Pe fructe, mai frecvent pe cele mai
apropiate de sol, apar pete circulare, brune, care cu timpul se extind atat ca suprafaţă, cat şi in profunzime.
Tesutul atacat al pulpei se brunifică. Simptomul se aseamănă cu cel al
moniliozei, de care se deosebeşte prin absenţa pustulelor sporifere de pe suprafaţa petelor şi prin culcarea pulpei mai puţin brună, iar ţesuturile afectate nu sunt zemoase, ci tari şi cu timpul uscate.
La fructele ţinute intr-un mediu foarte umed, la suprafaţa petelor se dezvoltă
un puf albicios, miceliul şi fructificaţiile ciupercii. Deseori sunt atacate ţesuturile din zona coletului, indeosebi la anumiţi portaltoi (ex. MM-106). In zona afectată se dezvoltă o pată mare, brun-violacee, dedesubtul căreia liberul este necrozat, brun inchis şi cu miros puternic acru.
In faze mai avansate, scoarţa se zbarceşte, devine spongioasă şi umedă. Astfel de pomi işi pierd din vigoare, frunzele se bronzează sau se clorozează, au marginile răsucite şi se desprind uşor de pe ramuri; fructele răman mici şi se maturizează greu.
Hifele miceliene sunt neseptate, incolore, de grosimi diferite. Conidioforii sunt simpli sau ramificaţi simpodial, de 24-40 μm lungime. Conidiile sunt elipsoidale sau piriforme, prevăzute cu o papilă apicală, incolore, de 31-43 x 19-27 μm.
