Dăunătorii tutunului - Tripsul tutunului - Thrips tabaci
Specia este frecvent intalnită in toate zonele de cultură a tutunului, dar mai ales in sudul şi vestul ţării, atat in camp, cat şi in seră şi răsadniţă
Specia este frecvent intalnită in toate zonele de cultură a tutunului, dar mai ales in sudul şi vestul ţării, atat in camp, cat şi in seră şi răsadniţă, fiind considerată ca unul dintre cei mai periculoşi dăunători.
Deşi tripsul tutunului este o specie polifagă, atacand numeroase plante cultivate şi sălbatice, pagubele cele mai mari le produce insă la tutun. Atacul incepe in răsadniţe şi se continuă in camp.
Adulţii şi larvele infestează frunzele, lăstarii şi florile şi sug seva din
ţesuturi.
Este de menţionat că iniţial, respectiv in lunile mai-iunie, sunt atacate frunzele de la bază, urmează prin iulie-august cele de la mijloc şi in sfarşit in august- septembrie cele de la varf. In urma atacului se formează pete galbene-cenuşii sau castanii inchis, mai frecvent de-a luingul nervurii frunzelor. Frunzele atacate işi pierd elasticitatea, culoarea şi aroma.
Sunt preferate frunzele cu epiderma subţire şi cu un număr redus de peri epidermici, adică frunzele soiurilor superioare. Cu timpul, organele atacate se usucă.
La atacuri puternice, plantele tinere se pot usca in masă, iar plantele mai dezvoltate se debilitează şi dau recolte scăzute şi de calitate inferioară. Pagube mai mari se inregistrează in perioadele secetoase.
In afară de pagubele directe produse, tripşii sunt transmiţători ai diferiţilor virusuri care produc boli grave (viroze) la diferite plante şi, in deosebi, la tutun.
Adultul are corpul de culoare galbenă-cenuşie sau galbenă deschis. Ambele perechi de aripi sunt prevăzute cu numeroşi peri. Lungimea corpului este de 0,8-1,1 mm.
Larva are corpul de culoare galbenă-palid, cu capul şi toracele mai inchise, avand lungimea de cca. 1 mm. Tripsul traieşte şi se inmulţeşte atat in camp, cat şi in seră şi răsadniţă. Se inmulţeşte atat pe cale sexuată, cat şi partenogenetică.
Tripsul tutunului iernează in toate stadiile de dezvoltare, mai frecvent insă ca adult, pe sub diferite resturi vegetale sau in stratul superior al solului. In camp, adulţii apar in mod obişnuit in cursul lunii aprilie, se imperechează, apoi femelele depun ouă pe frunzele diferitelor specii de solanacee spontane, iar in prima decadă a lunii mai pe răsadurile de tutun.
Larvele apărute trec de pe plantele gazdă spontane pe tutun, unde se localizează pe partea inferioară a frunzelor sau la baza butonilor florali.
Larvele mature coboară in sol, la 3-5 cm adancime, unde se transformă in nimfe, din care apar noii adulţi, care insă de astă dată depun ouăle pe tutun. Dezvoltarea unei generaţii necesită 18-20 zile, astfel că in ţara noastră, in condiţii de camp se pot dezvolta 3-6 generaţii pe an.
Pe timp secetos şi cald, tripşii se inmulţesc in masă, dimpotrivă vremea ploioasă le este potrivnică, apa spălandu-i de pe frunze, de unde cad pe sol şi pier.
