Molia florii-soarelui
Insecta este semnalată in unii ani, mai ales, in sudul şi estul ţării.
Larvele preferă floarea-soarelui, dar se pot hrăni şi pe alte planate cultivate şi
spontane din familia Compositae. Ele se hrănesc cu polen sau cu organele florale in primele două varste şi apoi perforează coaja seminţelor şi pătrund in interior, hrănindu-se cu miezul lor.
Pot ataca de asemeni şi bracteele de la capitule sau măduva, in care sapă numeroase galerii. Atacul se recunoaşte uşor, in special cand larvele ajung la varsta a treia şi rod seminţele şi capitulele, in această perioadă larvele produc un bogat păienjeniş cu care infăşoară capitulul. In galeriile larvare pătrunde cu uşurinţă apa, care favorizează dezvoltarea diferitelor microorganisme ce provoacă putrezirea capitulelor şi a seminţelor.
Acest dăunător poate produce daune mari in culturile de floarea-soarelui, mai ales in anii cu precipitaţii abundente, in a doua jumătate a verii. Pe langă scăderea producţiei de seminţe şi scăderea facultăţii germinative, se adaugă şi faptul că excrementele depuse depreciază calitatea seminţelor.
Fluturii au lăţimea intre cele două extremităţi ale aripilor desfăcute de 20-26 mm.
Aripile anterioare sunt brune, cu o nuanţă spre galben şi au pe mijloc 4 puncte negre. Aripile posterioare sunt unicolore, cenuşiu-deschis, cu nervurile şi marginile ceva mai inchise.
Larva la completa dezvoltare are 13-16 mm lungime, capul de culoare brună- gălbuie, restul corpului este brun-verzui, cu diferite nuanţe. Pe partea dorsală sunt 3 dungi longitudinale purpuriu-violecee.
Iernează ca larvă in ultima varstă in sol la 10-15 cm adancime. In primăvară se
impupează şi apoi apar fluturii. In general, apariţia lor corespunde fenologic cu inceputul infloririi florii-soarelui. Ouăle sunt depuse in florile diferitelor plante, compozite frecvent cate un ou in fiecare floare. Larvele apărute se hrănesc la inceput cu organele florale, apoi cu seminţele şi ajunse la completa dezvoltare, ele coboară de pe plante şi pătrund in sol, unde se transformă in pupe. Fluturii apăruţi dau naştere la a doua generaţie.
O parte din larvele primei generaţii nu se transformă in pupe, şi răman in interiorul coconilor, in diapauză estivală, care se continuă cu hibernarea.
