Arsura păstăii şi tulpinii
Sunt atacate toate organele aeriene ale plantei, pe care se dezvoltă leziuni, in dreptul cărora apar punctişoare negricioase, dispuse in randuri aliniate - picnidiile ciupercii.
Pe vreme umedă picnidiile acoperă tulpina in intregime, iar in perioadele secetoase sunt localizate in zona nodurilor. Plantele bolnave pot stagna din creştere.
Pe păstăi apar aceleaşi simptome cu dispunerea in randuri a picnidiilor.
Seminţele infectate prezintă fisuri, sunt zbarcite şi mai mici, cu germinaţie redusă.
Uneori, deşi infectate, seminţele nu prezintă niciun simptom.
Picnidiile se formează sub epidermă in grupuri compacte, in strome negre pulvinate şi diferă in funcţie de organul infectat: 82-375 x 82-225 μm pe păstăi şi tulpini, de 135-240 x 120-180 μm, pe frunze. Picnosporii sunt de două tipuri: alfa şi beta. Picnosporii alfa sunt monocelulari, de 4,9-9,8 x 1,7-3,2 μm, incolori, bigutalaţi, drepţi, fusiformi, elipsoidali şi de obicei rotunjiţi la un capăt. Picnosporii beta (sau stilospori) sunt alungiţi, de 20-30 x 0,5- 1,0 μm, incolori, filiformi, curbaţi, uneori in formă de carlig. Periteciile se formează pe tulpini
după recoltare.
Periteciile mature sunt aproape sferice sau uşor turtite la bază, de 185-346 x
148-282 μm, subţiindu-se cu un gat de 60-1000 x 60-150 μm. Ascele sunt alungite sau clavate, de 35-51 x 3,3-10,0 μm. Ascosporii sunt fusiformi-eliptici, dar ceva mai mari, de 9-13 x 2-6 μm, bicelulari, cu ambele celule bigutalate.
