Molia sfeclei - Scrobipalpa acelatella
Specia are o răspandire generalizată, fiind mai frecventă in Dobrogea, Campia Romană şi Banat.
Adulţii prezintă un dimorfism sexual pronunţat. Femela, cu anvergura aripilor de
12-14 mm, are corpul mai voluminos şi un colorit general mai deschis. Masculii, cu anvergura aripilor de 9-11 mm , prezintă un corp mai zvelt şi o coloraţie mai intunecată.
Larva, omidă adevărată, are la completa dezvoltare 10-12 mm, cu o coloraţie caracteristică cenuşie-verzuie, cu 5 benzi longitudinale roşcate.
Molia sfeclei poate avea 3-5 generaţii pe an. Iernează ca larvă matură sau pupă.
Apariţia adulţilor se semnalează la sfarşitul lunii aprilie, iar zborul in masă al acestora, in mai-iunie. Ponta este depusă pe frunzele de sfeclă. Larvele năparlesc de 4 ori, iar pupa se formează atat pe frunzele atacate cat şi in zona coletului, pe buruieni sau chiar in sol.
Atacul determinat de larve este caracteristic. Larvele primei generaţii minează
frunzele, formand galerii neregulate intre cele două epiderme, apoi perforează peţiolul frunzelor sau chiar coletul. Datorită atacului, frunzele se răsucesc, ulterior se innegresc şi se usucă, iar plantele răman mici şi nu mai vegetează normal.
Larvele generaţiilor ulterioare rod, in special, coletul sub formă de galerii de 3-5 cm sau atacă ramurile florale şi seminţele in formare de la culturile de seminceri. La invazii puternice se pot intalni pană la 80-150 larve/plantă, iar diminuarea recoltei să atingă 30-60%. In unele situaţii, atacul poate continua şi in siloz, pe butaşii de sămanţă.
