Daunatori - Puricele sfeclei
In timp, epiderma inferioară se rupe, astfel incat plantele au un aspect ciuruit.
Prezent in toate regiunile ţării, puricele sfeclei este mai frecvent intalnit in Campia Romană şi in Moldova, unde poate produce pagube importante, chiar compromiterea culturilor in anii cu primăveri secetoase.
Adultul are 1,5-2 mm lungime, este de culoare neagra - arămie sau neagră – verzuie cu reflexe metalice. Caracteristice sunt picioarele posterioare, mai dezvoltate şi adaptate pentru sărit.
Specia dezvoltă o singură generaţie pe an, cu iernare ca adult. In cursul lunii aprilie, adulţii hibernanţi se hrănesc pe diferite chenopodiacee spontane, apoi trec pe sfeclă unde in cursul lunii mai, depun ponta. Larvele se hrănesc pe rădăcini, timp de 28-35 zile.
Impuparea are loc in sol. Noii adulţi apar la sfarşitul lunii iulie şi se intalnesc pe plantele cultivate şi spontane pană in august, hrănindu-se pe aparatul foliar, după care se retrag pentru hibernare.
Pagubele sunt determinate de hrănirea adulţilor care rod epiderma superioară şi
mezofilul frunzelor, dar lăsand intactă epiderma inferioară. Prin rănire, frunzele pierd foarte multă apă, care este cu greu suplinită de plante, prin absorţie radiculară, in special de plantulele abia răsărite. In primăverile secetoase, plantele atacate se usucă.
Atacul adulţilor hibernanţi determină rănirea culturilor şi, implicit, pierderi importante de recoltă.
Hrănirea larvelor pe rădăcini nu provoacă pierderi semnificative. Nici atacul noilor adulţi, in toamnă, nu este important.
