Daunatorii vitei de vie - Phylloxera vastatrix planch. Homoptera
In ţara noastră a fost semnalată pentru prima dată in anul 1864 in regiunea viticolă Dealul Mare, de unde s-a extins ulterior in toate podgoriile.
Fundatrixul sau matca are corpul lăţit , uşor bombat dorsal, cu abdomenul ingustat posterior. Lungimea corpului este de 1,5-2,0 mm. Fundatrigenele au corpul globulos, de culoare galben-portocalie.
Capul şi toracele sunt lăţite, iar abdomenul este ingustat spre partea posterioară.
Rostrul este lung, ajungand pană la coxele posterioare. Antenele sunt formate din 3 articole, dintre care ultimul este cel mai dezvoltat şi prevăzut cu o senzorie primară. Varful ultimului articol abdominal este scurt şi ingroşat. Partea dorsală a corpului are un aspect rugos şi este lipsit de tuberculi.
Lungimea corpului este de 1,6-1,8 mm, iar lăţimea de 1,0-1,2 mm.
Virginogenele au corpul oval, prevăzut dorsal cu aproximativ 70 de tuberculi, dispuşi in randuri simetrice : 12 pe cap, 28 pe torace şi 30 pe abdomen. Antenele sunt formate din 3 articole, ca şi la femelele galicole. Varful ultimului articol abdominal este mai subţire.
Culoarea corpului este variabilă după anotimp, vara galben-roşcat, iar iarana castaniuinchis.
Lungimea corpului este de 1,6-1,8 mm.
Formele sexupare aripate. Au corpul alungit, de culoare galben-portocalie, in afară de mezotorace, care sunt brun-inchise. Aripile sunt mai lungi decat corpul, transparente şi cu reflexe irizante. In afară de ochii compuşi prezintă 3 oceli. Antenele sunt bine dezvoltate, fiind egale cu 1/3 din lungimea corpului. Articolul al 3-lea antenal prezintă 2 senzori şi este mai lung decat articolul 1 şi 2 luate impreună. Lungimea corpului este de 1-21mm.
Formele sexuale. Au corpul alungit, de culoare galbenă. Sunt lipsite de aripi şi aparat bucal. Femela are lungimea corpului de 0,48-0,50mm, iar masculul de 0,21- 0,30 mm.
Oul de iarnă este eliptic, cu chorionul gros şi reticulat. La depunere este de culoare galbenă, iar mai tarziu devine brun-deschis. Lungimea lui este de 0,27 mm, iar lăţimea de 0,14 mm.
Oul de vară este de formă eliptică, de culoare galbenă.
Daunele produse de filoxeră diferă după speciile şi soiurile de viţă infestate.
Astfel, daunele produse de formele galicole au o importanţă scăzută, frunzele continuand să fie atacate, prezintă deformaţii cunoscute sub numele de "nodozităţi" şi "tuberozităţi".
Nodozităţile sunt produse pe radicele şi au o formă caracteristică, de cioc, iar tuberozităţile pe rădăcini. In dreptul acestor deformaţiuni, ţesuturile se necrozează şi se rup, formandu-se porţi pentru pătrunderea diferitelor microorganisme, care desăvarşesc distrugerea
rădăcinilor. Viţele atacate se debilitează, au frunzele veştejite, dau producţii din ce in ce mai scăzute şi in decurs de 5-10 ani se usucă. Filoxera radicicolă se răspandeşte cu uşurinţă mai ales pe solurile grele, argiloase, care prezintă crăpături, după cercerările făcute poate parcurge in timpul verii pană la 2 m pe oră. Răspandirea ei este mult mai ingreunată in solurile nisipoase şi este chiar imposibilă dacă acestea conţin peste 60% siliciu.
