Parteneri:

Prin intermediul unor interfete grafice intuitive, special concepute pentru a fi usor de utilizat, programul de gestiune si de vanzare POB Soft Retail este simplu de folosit oricare ar fi nivelul de instruire în domeniul comertului si IT.
Fiind format din 3 module: POB Server, POB Backofiice si POB Retail, suita POB Soft permite configurarea unor retele complexe.

EMAG

Trebuie sa fii logat pentru a putea adauga comentarii!

Manastirea Golia

Veche ctitorie a marelui logofat Ioan Golia, sec. al XVI-lea, biserica "Inaltarea Domnului" a fost refacuta la alte dimensiuni de voievodul Vasile Lupu intre anii 1650-1653 si terminata de fiul sau, Stefanita Voda.

Veche ctitorie a marelui logofat Ioan Golia, sec. al XVI-lea, biserica "Inaltarea Domnului" a fost refacuta la alte dimensiuni de voievodul Vasile Lupu intre anii 1650-1653 si terminata de fiul sau, Stefanita Voda. "Stralucita si bogat inzestrata" biserica apare ca o constructie monumentala care imbina, dupa exprimarea tarului Petru cel Mare al Rusiei, aflat aici in vizita la 1711, "trei feluri de mestesuguri: lesesc, grecesc si moschicesc".

Manastirea este inconjurata de un zid inalt, prevazut la colturi cu turle ridicate in 1667 si un turn-clopotnita refacut la 1900.

Turnul Goliei are o inaltime de 30 metri. Vizitatorul care doreste sa aiba o panorama a orasului trebuie sa urce cele 120 de trepte. Cu baza patrata de 5 metri pe laturi, un parter, doua caturi boltite, o incapere a clopotelor, o galerie superioara si terase, turnul este unul dintre simbolurile Iasilor. In prezent, turnul Goliei ramane unul dintre locurile privilegiate de unde pelerinul poate contempla "orasul celor sapte coline".

Intre 1943 - 1947 la Golia, au avut loc lucrari de restaurare, biserica manastirii fiind redeschisa dupa aceasta data. In 1955, in doua incaperi de pe latura de est a incintei, a fost inaugurat Muzeul “Creanga”, cu materiale documentare privind marele scriitor care a fost diacon al bisericii manastirii.

Data adaugarii: 24/03/2013 14:15:27

Postat de:

iarmarok promovare
Membru din: 06/01/2013
Vezi alte obiective postate de acest utilizator

Numarul de comentarii: 0

CAUTARE:

Acum pe site:

528 pareri de specialitate

33 obiceiuri si traditii

38 obiective turistice

12 povesti din iarmarok

84 legi agricole

225 glume de taran

Urmareste-ne pe:

Parteneri agro:

Targuri agro:

Parteneri turism:

Trebuie sa fii logat pentru a putea adauga!

Inregistrare sau Conectare

Trebuie sa fii logat pentru a avea acces la asigurari!

Inregistrare sau Conectare

Trebuie sa fii logat pentru a avea acces la credite!

Inregistrare sau Conectare

Trebuie sa fii logat pentru a avea acces la CV-uri!

Inregistrare sau Conectare

Trebuie sa fii logat pentru a avea acces la locurile de munca!

Inregistrare sau Conectare

„În oraşul din partea Ţării Româneşti – e vorba de Focşani – are loc odată pe an un iarmaroc în timpul verii, iar în oraşul din partea Moldovei se ţine un astfel de bîlci tot o dată pe an, dar toamna. Întîmplîndu-se să nimeresc peste iarmarocul din iulie, care are loc în oraşul dinspre Ţara Românească, am vizitat şi am văzut multe lucruri curioase. Peste o sută de mii de oameni cu căciuli negre şi de postav în diferite culori, veniţi cu mărfuri din cele patru unghiuri ale celor şapte ţări, chiar şi din Melirak, din vilaetul Turan, din China, din vilaetul Mahan, construiseră la marginea oraşului mii şi mii de dughene din nuiele, din umbrele şi covoare, pe lîngă prăvăliile de piatră. Negustorii mari vînd aici stofe de mătase albă, ţesute cu fire de aur, atlasuri şi pînzeturi. Timp de patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, ei strîng mărfurile lor noaptea şi le desfac dimineaţa spre a fi expuse vînzării. Din cele patruzeci de zile, trei zile şi trei nopţi se luminează cu mii şi mii de candele, felinare, făclii, torţe şi cu lumînări de ceară. În fiecare colţ, cîntăreţii şi muzicanţii din diferite ţări cântă din gură şi din instrumente... După ce am vizitat aceste locuri timp de trei zile şi trei nopţi, am trecut pe partea cealaltă, în oraşul Moldovei, de unde am luat însoţitori de la boierul acestui oraş.”

(EVLIA CELEBI - Călător turc - 1827)